Est lompendi, benei …., de Salvatore Cubeddu
EDITORIALI de sa DOMINIGA, de sa FONDATZIONE
Dhia seus arribande a sa die de sa lughi, a sa naschida de su Segnore nostru. Est su de 2019, prus o mancu de pagos annos, chi est arribau, unu pipieddu in d’una terra isperdia de Palestina, dispretziada lacana de s’ecumène romana.
Sa die chi su manzanu incomintzat a creschere e su sero allonghiat su lugore. Su buiu non at bintu e podeus torrare a s’ispera. Su sole benit a creschere, podeus faghere festa. Sa festa de sa lughe, Oriens ex alto.
Sa lughi est su Pipieddu. Ma est possibili? Chi cussu siet Deus? Logos? Su Fueddu chi fuit a s’incomintzu, su chi at fatu s’universu, sa vida e s’umanidade?
Custu est su chi creeus, nois christianos. Non paret beru. Cun totu cussu chi si sighit.
In sas cresias sa novena foeddat de ‘adventus’, de su Segnore chi benit, ponend’a pare sa naschida de su Pipiu in s’aruta e sa torrada de Gesu-Cristu a sa fini de sos tempos.
A chi ponnere unu Pipiu, cun sa mamma e su babu accumpanzaos dae unu boe cun s’aineddu, est estetiu Santu Frantziscu. Coment’a narrer: ita bisonzu teneis de partidi in armas a bidere Betlemme in Terrasanta, candu dhu podeis arregodare in domo bostra? E at incomintzau Issu, a Greccio, in provincia de Rieti. E nois sigheus, a bortas cun sas personas, meda de prus cun istatueddas.
Po sos primos christianos fuit urgente ‘sa torrada’ de su Sennore cun fortza, a dhos salvare dae sas penas de custu mundu, osinchi differente dae su chi Gesu-Cristu dhis iat imparau.
Est curiosu su chi si tocat a biere e intendere. Sos arresonos publicos non sunt mai istetios, comente oe, apertos a sas ideas de sos christianos. A su contrariu, sa vida de donnia est semper prus istesiada dae su chi at nau Zesu-Cristu. Comente chi non chi siet estetiu.
Seus abarrande solos. Timeus de essere differentes de sas regulas de custu mundu? Est estetiu nau de s’incomintzu: sos christianos sunt in custu mundu, ma non sunt de custu mundu. (E dh’ischideus: a bortas podeus essere fintzas peus!).
Abarrat Issu, chi est benniu e ad’a torrare a bennere.
In su mentres dhu pregaus comente seus fende donnia sero in sa novena: “Gesus, chi naschinde dae sa Virgine Maria ses fatu frade nostru, tue as trabagliadu cun manu umana, tue as pensadu cun mente umana, tue as istimadu cun coro umanu. Ecce homo: tue ses, Segnore, sa veridade nostra, tue ses sa salude nostra. Tue, Gesùs, s’ omine nou pro sos àteros e pro Deus, Gesus, s’omine cun sos àteros e cun Deus Tue, pedra de fundhamentu, iscartada dae sos òmines, ma seberada e pretziosa indainante a Deus, Tue ses su Cristos gloriosu e bives cun su Babbu eternu e cun s’Ispiridu Santu, como e in séculos e séculos. Amen”.
Est su chi pregaus e credeus. Nois, sos de Gesu-Christu.
