Sa perdida de unu amicu de coro …, di Bachisio Bandinu

Sa perdita de un amicu de coro, pessone istimata in totu sa Sardigna, dat unu dolu mannu e pro cussu lu pranghimus e nos sentimus prus poveros ca nos mancat. Ma in su dolu amus su cunfortu de s’ereditate chi Paulu nos lassat.

Prima de totu sa poesia. Poete isse matessi e custode de unu patrimoniu de garas cantatas a luche de luna, versos leados a bolu. De s’ottava gustaiat su tragiu de sas metaforas e de sos jocos limbisticos, sa rima rara, sa metrica de rigore. Pretziaiat  s’imbentu e sa fattura de sa muta bona. Amicu de sos cantatores mannos : supra issos e supre sos mastros istoricos  de garas famatas at iscritu libros de fundamentu. Dae sa poesia li veniat su faeddu riccu e donosu in s’impreu de sa limba nostra: un’articulu suo si connoschiat a su primu trattu pro sa bellesa de sa paraula e pro sa sicurantzia de s’arrejonu. Mastru in s’arte de su limbatzu.

Iscrittore de romanzos intregatos in su mundu de massajos e de pastores, in cuiles de Ozastra e de Barbagia, at ischitu contare istorias de umanitate cun istima manna de omines de gabbale.

Giornalista capatze de intrare in su coro de sos fattos, cumprendende sos sentitos de sa zente in gosu e in dolu. Comente “capo dell’ufficio stampa della Giunta regionale” at connotu dae d’ala intro paritzos puliticos ischinde distinghere pessones de importu mannu dae zentedda de pacu contu; e no aiat timoria de lu narrere e de l’escriere cun paraulas craras.

Totu custas virtutes las at postas a profettu de sos Sardos. Defensore de s’istoria sarda, de sa limba e de sa cultura, de poesia, de cantos e ballos, de festas e de ardias, de operaios e artisanos. Ma s’ereditate de Paulu no est solamente in sa paraula e in s’iscrittura, est prus de totu in sa testimonia fatta in sos circulos de sos disterratos e in sas viddas de Sardigna ube fit istimatu che pessone de domo. In cumpantzia de Juanne Lilliu e Cicitu Masala e cun paritzos atteros hat istrinatu paraulas de poesia e de identitate in donzi comunitate.

L’amus a ammentare torrande a bidere sas arrejonadas televisivas, fattas cun grabu e decoro, amus a intendere sos versos suos de Osposidda, Domos de pedra, Ses tue, Trumas, cantatas dae Piero Marras, amus a torrare a leghere l’Antigone e l’Aiace traduitos dae su grecu in limba sarda. Sa paraula chi li piaghiat de prus fit Lacana, titulu de sa Rivista, ca Paulu fit pessone chi ischiat istare in lacana, cun bona trattentzia, rispettu e amicantzia.

Vae in bonora, Paulu, in ammentu de sas virtutes tuas sa Sardigna ti torrat grassias pro s’ereditate lassata in donu. Adiosu, a ube ses andende cantan semper versos leados a bolu.

Bachis Bandinu

Condividi su:

• 
•